Ministrul Energiei din Kazahstan, Almassadam Satkaliyev, a explicat detaliat care sunt perspectivele de dezvoltare a domeniului energetic şi principalele proiecte din următorii ani.
Interviul poate fi citit integral aici:
https://adevarul.ro/economie/kazahstan-isi-extinde-cooperarea-cu-romania-si-ue-2339696.html
Pentru a-i ajuta pe cititori să înţeleagă de ce este important parteneriatul dintre România şi Kazahstan, vă rugăm să ne spuneţi care este producţia de petrol şi gaze din Kazahstan şi dacă sunt perspective de creştere în viitorul apropiat (2024-2025). Deciziile OPEC pot influenţa sectorul petrolului şi gazelor din Kazahstan?
Este extrem de important să fie asigurat un echilibru pe piaţa mondială a petrolului, ţinând cont de obiectivele tuturor părţilor implicate.
Credem că Organizaţia (OPEC) îşi joacă cu succes rolul-cheie în acest proces.
La rândul său, Republica Kazahstan depune toate eforturile pentru îndeplinirea obligaţiilor, conform Acordului OPEC+, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea producţiei de petrol din zăcămintele importante ale ţării noastre.
Totodată, sunt aplicate măsuri necesare pentru creşterea atractivităţii investiţionale în industria de petrol şi gaze, pentru evoluţia bazei de resurse disponibile, pentru dezvoltarea de noi zăcăminte de petrol şi gaze, dar şi în segmentul de producţie a hidrocarburilor.
Care este politica ţării în ceea ce priveşte atragerea investitorilor străini în aceste domenii?
Noi întreprindem măsuri în scopul creşterii atractivităţii investiţionale a industriei de petrol şi gaze pentru a mări baza de resurse, a dezvolta noi zăcăminte de petrol şi gaze şi a procesa hidrocarburi.
În scopul atragerii de investiţii străine, Guvernul Republicii Kazahstan a conturat măsurile necesare pentru adoptarea unui model de contract-cadru îmbunătăţit, privind utilizarea resurselor subterane.
Modelul de contract îmbunătăţit se referă la zăcămintele noi offshore, cele onshore şi cele de gaze. Acesta include anumite facilităţi fiscale şi norme importante care ţin de reglementare în piaţă. Noile condiţii de reglementare includ stabilitatea condiţiilor contractuale, posibilitatea de a recurge la arbitraj internaţional sau kazah, libera alegere a exporturilor de ţiţei din zăcăminte offshore sau de gaze şi o tranziţie simplificată de la etapa de explorare la cea de producţie. Noile condiţii fiscale includ o scutire temporară aplicată impozitului pe proprietate, un regim fiscal simplificat, denumit „taxa alternativă pe utilizarea resurselor de subsol“, o scutire temporară aplicată taxei vamale pentru exportul de ţiţei şi o creştere a limitei de amortizare, de la 50% la 200%, pentru investiţii de capital.
Unul dintre obiectivele recent anunţate de Preşedintele Kazahstanului vizează creşterea şi diversificarea rutelor de export a ţiţeiului. Concret, care este situaţia acestora şi scopurile pe termen mediu şi lung (CPC, Atyrau-Samara-Novorossiysk, Atyrau-Samara-Ust-Luga, conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan)?
O parte semnificativă a exporturilor de ţiţei kazah este transportată în regim de tranzit prin Federaţia Rusă (CPC, conductele Atyrau-Samara şi Makhachkala-Novorossiysk). Aceste rute de transport oferă cei mai buni indicatori de profitabilitate din punct de vedere economic pentru companiile producătoare de ţiţei.
Totodată, menţinerea rutelor existente, în special asigurarea funcţionării fiabile a conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC), rămâne o prioritate pentru Kazahstan, pentru asigurarea de exporturi neîntrerupte de petrol.
A fost finalizat proiectul de înlăturare a blocajelor pe secţiunea CPC din Kazahstan (creşterea capacităţii de la 53,7 la 72,5 milioane de tone pe an).
În anul 2022, prin conducta petrolieră CPC au fost transportate 51,98 milioane de tone de ţiţei kazah; în 2023 au fost transportate 56,6 milioane de tone, producţia planificată în Republica Kazahstan fiind de 90,5 milioane de tone.
În acelaşi timp, o parte semnificativă din volumele de export de ţiţei kazah expediate prin terminalul maritim CPC se livrează către marii consumatori globali.
Ținând cont de creşterea planificată a producţiei pe site-urile Tengiz şi Kashagan, dar şi dacă luăm în calcul extinderea ulterioară a CPC, este asigurată disponibilitatea pentru creşterea volumelor de livrare până la 81,5 milioane de tone pe an, inclusiv pe tronsonul kazah – până la 72,5 milioane de tone pe an.
Anul 2050 a fost stabilit ca termen-limită pentru atingerea obiectivului „zero emisii“. Cum arată această strategie şi care sunt cele mai importante direcţii de acţiune?
Agenda privind schimbările climatice devine una dintre cele mai importante provocări pentru industria energetică din întreaga lume şi o nouă cultură a umanităţii. Obiectivele ambiţioase privind decarbonizarea, atingerea nivelului de neutralitate a carbonului, înăsprirea reglementărilor şi măsurilor de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră, toate vor avea un impact semnificativ asupra sectorului energetic din multe ţări.
Republica Kazahstan s-a angajat să respecte acordurile internaţionale de combatere a schimbărilor climatice şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru că a înţeles că lumea se află în pragul unor schimbări semnificative în sectorul energetic. În acest sens, ţara întreprinde măsuri active care vizează dezvoltarea surselor regenerabile de energie.
În Kazahstan a fost adoptat un concept de tranziţie către o economie verde, conform căruia ponderea surselor regenerabile de energie în producţia de energie electrică va ajunge la 15% până în 2030, 50% până în 2050 (ţinând cont şi de sursele alternative de energie), iar neutralitatea carbonului este estimată să fie atinsă în jurul anului 2060.
În acest sens, ne propunem să creştem capacitatea surselor de energie regenerabilă.